Viața Practică
Exercițiile Vieții Practice sunt acele activități ale vieții de zi cu zi pe care copilul a avut prilejul să le observe acasă și la care probabil a și participat deja într-o măsură mai mare sau mai mică: prepararea mâncării, curățatul diferitelor obiecte, îmbrăcatul și dezbrăcatul, spălatul, udatul florilor, etc.
Exercițiile Vieții practice au multiple obiective:
- Canalizarea și satisfacerea enormei nevoi de mișcare a copilului;
- Stimularea, coordonarea, perfecționarea și armonizarea mișcărilor copilului prin experimentarea unui ciclu complet al unei activități;
- Stimularea independenței copilului față de adult, autonomia astfel câștigată dându-i siguranță și încredere în sine;
- Dezvoltarea conștiinței responsabilității față de sine, față de mediu și față de comunitatea în care trăiește;
- Crearea unei ordini interioare personale și a unei sensibilități față de specificul culturii în care trăiește.
In funcție de vârsta pe care o au, copiii sunt motivați în moduri diferite de activitățile Vieții Practice:
- Copiii cu vârste între 2 ani si jumătate și 4 ani sunt orientați spre procesul în sine. De aceea ei nu au nici o problemă să spele același geam și de zece ori la rând.
- Activitatea copiilor mai mari de 5 ani este deja orientată spre scop, ei spălând un geam doar pentru a-l curăța atunci când este murdar. De la această vârstă copiilor începe să le placă să-și aleagă activități prin care să participe la viața comunității în care trăiesc.
Activitățile Vieții practice se împart în 4 categorii și anume:
- Grija față de sine: încheiatul nasturilor, legatul șireturilor, încălțatul și descălțatul, spălatul pe mâini, pieptănatul, suflatul nasului, etc.
- Grija fața de mediul înconjurător: oferă multe posibilități de curățare și de înfrumusețare a mediului: spălatul geamurilor, a rufelor, a veselei, măturatul, îngrijirea plantelor, aranjarea florilor, pregătirea mesei, etc. In această categorie intră și îngrijirea mediului exterior prin activități de grădinărit, hrănirea animalelor domestice, a păsărilor sălbatice, etc.
- Grija față de ceilalți se concretizează în exercițiile de “Grație si Curtoazie” prin care pedagogul, împreună cu asistentul, arată copiilor prin jocuri de rol cum se comportă oamenii în societate: cum se salută, cum se cere ceva, cum se mulțumește, cum se fac prezentările între oameni care nu se cunosc, cum se privește la un alt copil care lucrează fără a-l deranja, etc. Frumusețea acestui mod de a educa constă în faptul că nu li se spune copiilor că au gresit. Atunci când pedagogul observă că anumite reguli nu sunt încă bine asimilate, el fie le prezintă tuturor, fie numai acelora care au nevoie de ele, dar fără ca vreun anume copil să fie direct vizat.
- Exercițiile pentru controlul mișcării: chiar dacă acestea se exersează și în celelalte grupe de activități ale Vieții Practice, în aceasta grupă ele au ca unic scop coordonarea și rafinarea mișcărilor întregului corp, controlul mișcării nefiind legat de un scop exterior.
- Mersul pe linie, mai precis pe conturul unei elipse. Dacă la început copiii merg pur și simplu, străduindu-se să mențină o anumită distanță între ei, mai târziu reușesc să meargă în ritmul muzicii sau cu diferite obiecte în echilibru în mâini și chiar pe cap.
- Exercițiile Liniștii nu sunt o metodă de disciplinare în sensul de pedeapsă, ci dau copiilor posibilitatea de a crea ocazii de liniște și de a se bucura de ele. Aceste exerciții au un caracter de joc de grup. Pentru a putea face liniște în mod conștient este necesar mult control al mișcării, fiindcă anularea completă a acesteia reprezintă cea mai înaltă formă de autocontrol. Reușita acestui tip de exercițiu presupune mult antrenament.
